Institu\u021biile guvernamentale devin din ce \u00een ce mai dependente de tehnologia digital\u0103, ceea ce le face mai vulnerabile la atacurile cibernetice. \u00cen 2007, Estonia a fost atacat\u0103 de hackerii pro-ru\u0219i care au paralizat serverele guvernamentale, provoc\u00e2nd haos. Atacurile cibernetice din Ucraina au vizat re\u021beaua electric\u0103 a \u021b\u0103rii, \u00een timp ce centralele nucleare iraniene au fost infectate cu un malware care ar fi putut duce la un accident nuclear.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen Statele Unite, pre\u0219edintele Trump a declarat recent o \u201eurgen\u021b\u0103 na\u021bional\u0103\u201d pentru a defini amenin\u021barea la re\u021belele americane de c\u0103tre \u201eadversarii str\u0103ini\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Atacurile informatice, pe motiv politic, devin din ce \u00een ce mai dese, dar, spre deosebire de r\u0103zboaiele tradi\u021bionale \u00eentre dou\u0103 sau mai multe state, r\u0103zboiul cibernetic poate fi lansat de grupuri de indivizi izola\u021bi. Uneori, un stat poate chiar s\u0103 cad\u0103 \u00een vizorul grupurilor de hackeri concuren\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Guvernele implementeaz\u0103 politici de securitate pentru a se preg\u0103ti activ pentru astfel de atacuri. Oficialii britanici ai ap\u0103r\u0103rii au declarat c\u0103 sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 lanseze atacuri cibernetice \u00eempotriva re\u021belei electrice din Moscova dac\u0103 Rusia ar decide s\u0103 lanseze o ofensiv\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cele mai multe cazuri, opera\u021biunile de r\u0103zboi cibernetic au fost realizate \u00een background, concepute ca tactici de intimidare sau demonstra\u021bii de putere. Dar suprapunerea r\u0103zboiului tradi\u021bional cu r\u0103zboiul cibernetic pare inevitabil\u0103 \u2013 iar recentul incident israelian, pe care \u00eel expunem \u00een continuare, o dovede\u0219te.<\/p>\n\n\n\n
For\u021bele de ap\u0103rare israeliene au bombardat o cl\u0103dire care se presupune c\u0103 g\u0103zduia hackerii Hamas, dup\u0103 ce au \u00eencercat, potrivit IDF, s\u0103 atace online \u201e\u021binte israeliene\u201d. Este prima dat\u0103 c\u00e2nd un atac cibernetic a fost abordat \u00een mod militar de c\u0103tre un stat. Dar cum ar trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103 statele atunci c\u00e2nd se ap\u0103r\u0103 de atacurile cibernetice?i?<\/p>\n\n\n\n
Atacurile cibernetice reprezint\u0103 o provocare serioas\u0103 pentru legile stabilite cu privire la conflictele armate. Determinarea originii unui atac nu este imposibil\u0103, dar procesul ar putea dura s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u0218i chiar \u0219i atunci c\u00e2nd originea este confirmat\u0103, poate fi dificil\u0103 stabilirea responsabilit\u0103\u021bii de c\u0103tre organele guvernamentale ale unui stat. Acest lucru este valabil mai ales atunci c\u00e2nd opera\u021biunile cibernetice sunt conduse de hackeri care \u00ee\u0219i direc\u021bioneaz\u0103 atacurile \u00een mai multe jurisdic\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Exper\u021bii NATO au eviden\u021biat problema \u00een Manualul de la Tallin privind Dreptul Interna\u021bional aplicabil r\u0103zboiului cibernetic. Nu exist\u0103 un consens c\u0103 un stat este responsabil pentru un atac cibernetic care provine din re\u021belele sale, cu excep\u021bia cazului \u00een care exist\u0103 cuno\u0219tin\u021be clare despre atac. Lipsa unor m\u0103suri adecvate pentru prevenirea atacul din parea unui stat gazd\u0103 ar putea implica faptul c\u0103 statul victimei cyberattack-ului are dreptul s\u0103 r\u0103spund\u0103 prin utilizarea propor\u021bional\u0103 a for\u021bei pentru autoap\u0103rare. Dar dac\u0103 exist\u0103 o incertitudine cu privire la reala responsabilitate a atacului, orice justificare pentru un contraatac este nejustificat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Chiar dac\u0103 atacatorul ar putea fi identificat, dreptul unui stat de a r\u0103spunde cu for\u021ba la un atac cibernetic ar fi \u00een mod normal interzis. Articolul 2 alineatul (4) din Carta Na\u021biunilor Unite protejeaz\u0103 integritatea teritorial\u0103 \u0219i structurile politice ale statelor \u00eempotriva atacurilor. Dar acest punct poate fi \u00een mod legitim eludat dac\u0103 un stat poate afirma c\u0103 se ap\u0103r\u0103 de un \u201eatac armat\u201d.
Curtea Interna\u021bional\u0103 de Justi\u021bie explic\u0103: \u201eVa fi necesar s\u0103 se fac\u0103 distinc\u021bia \u00eentre cele mai grave forme de utilizare a for\u021bei (cele care constituie un atac armat) de alte forme mai pu\u021bin grave\u201d.<\/p>\n\n\n\n
A\u0219adar, un atac cibernetic ar justifica for\u021ba armat\u0103 ca autoap\u0103rare dac\u0103 exist\u0103 motive pentru ca ea s\u0103 fie considerat\u0103 un \u201eatac armat\u201d. Ce \u00een\u021belegem prin asta? C\u0103 numai atunci c\u00e2nd \u201escala\u201d \u0219i \u201eefectul\u201d unui atac cibernetic sunt comparabile cu un \u201eatac armat\u201d offline, cum ar fi un atac care duce la victime \u0219i daune difuze ale infrastructurii, doar \u00een acest caz, autoap\u0103rarea este justificat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Aceste probleme sunt doar \u00eenceputul provoc\u0103rilor pe care le ridic\u0103 r\u0103zboiul cibernetic, care va deveni din ce \u00een ce mai dificil de gestionat o dat\u0103 cu dezvoltarea tehnologiei.
Companiile se vor confrunta cu consecin\u021be poten\u021bial devastatoare derivate din r\u0103zboiul cibernetic, pe m\u0103sur\u0103 ce devenim tot mai dependen\u021bi de Information Technology \u0219i de re\u021belele de comunica\u021bii \u00een via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n\n\n\n